Recenzie Alexandra si Alec

De-a lungul timpului, am luat parte de mai multe ori la un concert “Alexandra si Alec”. De fiecare data gasesc ceva care sa ma surprinda, de fiecare data playlist-ul e diferit, de fiecare data imi dau seama de legatura speciala dintre muzica lor si coardele sensibile din mine. Nu e o recenzie a unui concert anume, e o recenzie general valabila, a ceea ce reusesc sa transmita 2 oameni asezati intr-un decor neconventional, intr-o seara oarecare.

Te astepti sa fie o alta seara obisnuita, in care iesi in localul tau preferat, cu prietenii tai. Asteptarile iti sunt mereu depasite. Incepi “la cafea”, cu o cafea sau un ceai sau un vin rosu demisec. Cu ciocolata si prajituri si mirosuri de-ale casei. O lumina mai difuza, putin rosiatica. Se aud primele acorduri de chitara. Nu ai cum sa nu tresari. Alexandra deschide microfonul, te saluta si incepe numarul de magie. Parca ai mai auzit partitura asta o data, insa te surprinde cu un alt sunet, alta vocala, alt urcus, alt vers accentuat intr-un mod diferit.

Nu stiu numele tuturor pieselor, insa stiu ca “la cafea” se transforma intr-o experienta minunata. Sunetele muzicale incep sa zboare prin camera. Alec le manuieste ca un magician si le indreapta spre cafea, spre urechile tale si spre fiecare coltisor din camera. La-uri, do-uri si bemol-uri care leviteaza si te gadila sub nas. Cuvintele ce ies din gura Alexandrei pornesc intr-un dans prin fata ta si te tin atintit la jocul lor. Pe masura ce piesele incep si se termina, puful se asterne prin camera, o simpla cafea se transforma intr-o cupa cu iubire, o cupa cu dezamagiri, cu frustrari, cu dorinte, cu fericire, cu lacrimi, cu vise, cu amintiri.
Fara sa vrei, ramai blocat, te uiti in gol, in atmosfera de cafenea obscura, cu gandul la versurile alea si la cate povesti de dragoste regasesti in ele. La una din povestile tale minunate de dragoste, la una din dezamagirile tale, la unul din visele tale neimplinite. De fapt, nu te uiti in gol ci cauti adanc in sufletul tau, rasfoiesti jurnale vechi, prafuite, murdare si jerpelite, insa la fel de actuale care oricand. Versurile alea te poarta pe taramuri nebanuite, chiar si dupa ce piesa s-a terminat.

Sunt atatea lucruri minunate care mi se intampla in timpul unui concert de-al lor, incat as vrea sa raman ore intregi in scaunul ala frumos vopsit, sa imi trec mainile prin par sau sa-mi mangai barbia si sa privesc tintit spre infinit. Si nu e numai melancolie. De fiecare data imi dau seama cate lucruri frumoase exista in lume si cat de frumosi sunt oamenii care le fac si cat de frumosi sunt oamenii care zambesc si se dedica intru totul lucrurilor care ii definesc. De fiecare data cand aud povestea lor de dragoste cantata, imi dau seama ca inca mai e speranta pentru toti cei care se simt singuratici, am din nou incredere ca exista acel suflet pereche pentru fiecare si ca sufletul ala e cu adevarat o jumatate.

Sunt atatea lucruri murdare in jurul tau. Daca vrei o ora de relaxare, de oameni frumosi si de povesti nemuritoare, te astept la un concert Alexandra si Alec. Urmatorul e pe 28 noiembrie, la Violeta’s Vintage Kitchen. Mai multe detalii aici. I will be there
Din punct de vedere tehnic, Alexandra si Alec inseamna o chitara si un microfon. Inseamna o statie si 2 scaune. Restul e magie.







11/21/2009
[...] This post was mentioned on Twitter by Alexandra Ivan, Edi Enache. Edi Enache said: recenzie Alexandra si Alec: http://sp2.ro/421b0e [...]
11/21/2009
Ce frumos ai descris magia cantecelor Alexandrei
, dar hei! eu ce caut in peisaj?? Am incercat sa te adaug in lista de mess ca sa imi trimiti si mie pozele cu mine de la concert si tuuu nimic! adrianaitzu e idul meu.
11/21/2009
adaugat
11/21/2009
tu ai rolul tau acolo
aveai o stare si mi se pare ca o transmiti in poza
11/21/2009
Multumim din inima Edi! Te astept cu drag de fiecare data… mereu
… si noi iubim magia din pozele tale!
11/23/2009
[...] Citeste recenzia completa pe blogul lui Edi Enache! [...]